Revista online editata de Clinica Urechii (clinicaurechii.ro)
vineri iulie 28th 2017

Tonsilotomia versus Tonsilectomia

tonsilsAutor:  Dr. Mihaela Popovici 

Amigdalele palatine sunt in numar de doua, situate de o parte si alta in profunzimea  gatului, intre doua falduri muco-musculare numite pilieri. Sunt formate din tesut limfoid si reprezinta prima poarta de aparare impotriva infectiilor si toxicelor de la nivelul cailor respiratorii superioare.

Rolul lor este dublu: unul este de a distruge germenii de orice natura care incearca sa patrunda pe aceasta cale in organism (acesta este steril pe dinauntru) formand „soldatul” de serviciu cu rol de aparator si al doilea rol, la fel de important ca si precedentul, este cel de a fabrica soldatii apararii, adica de a forma imunoglobulinele (anticorpii organismului).

Amigdala palatina este asemanatoare unei uzine de fabricat imunoglobuline si a carei activitate se reduce la varsta de 11-12 ani cand nivelul imunitar a ajuns la nivelul maxim. Din acest moment incepe involutia volumetrica a amigdalei palatine.

Acest rol imunologic explica grija selectarii pacientilor in vederea micsorarii sau scoaterii amigdalelor palatine.

Infectiile cailor respiratorii superioare la copil au la baza in principal infectii ale formatiunilor limfoide din cavum (polipii clasic) si a tesutului amigdalian. Aparitia repetitiva a acestor infectii le incadreaza in stadiul cronic.

Cauzele aparitiei amigdalitei cronice sunt:

–          prezenta criptelor amigdaliene cu acumularea de detritusuri

–          cauze intrinseci: colonizarea amigdalelor cu diferiti microbi (bacterii, virusi, fungi etc)

–          cauze extrinseci: adenoidite, rinite, sinuzite, DSN

–          fond imunitar deficitar

–          fond alergic

Rezultatul anginelor repetate poate fi congestia si marirea de volum a amigdalelor palatine ducand la aparitia amigdalitei cr hipertrofice care determina obstructia pasajului oro-faringian in diferite grade.

In alte situatii se formeaza in interiorul amigdalelor palatine un focar cronic inflamator care in timp, prin persistenta microbului, conduce la aparitia de complicatii sistemice ce pot afecta viata si cresterea normala a pacientului respectiv. Este asa numita amigdalita cronica focar inflamator.

Amigdalele palatine pot creste in marime si in absenta oricarui proces infectios.

Clasificarea amigdalitei conice:

–          amigdalita cr cazeoasa: sterila din punct de vedere bacteriologic dar cu prezenta depunerilor de cazeum in criptele amigdaliene si cu persistenta unui miros extrem de neplacut atat pentru pacient cat si pentru anturaj

–          amigdalita cr focar inflamator: angine repetate de cel putin 2-3 ori/an, cativa ani la rand sau cu analizele specifice complicatiilor modificate (ASLO, Fibrinogen, PCR, ex urinar)

–          amigdalita cr hipertrofica: specifica copiilor, fara prezenta unui focar inflamator ci doar cu prezenta cresterii in volum a amigdalelor impiedecandu-i sa respire, sa manance, sa vorbeasca corect ducand la aparitia efectelor secundare (lipsa de oxigenare craniana, greutate la inghitire cu aparitia unui anumit grad de casexie, voce modificata si cu probleme de articulare a cuvintelor, oboseala cronica, modificari ale somnului, probleme emotionale ca iritabilitate si nervozitate, senzatia de foame permanenta, respiratie orala, insuficienta de crestere si dezvoltare, enurezis nocturn, probleme de concentrare si invatare, sforait etc.)

–          amidalita sclero-atrofica: specifica persoanelor peste 30 ani; se caracterizeaza prin opusul hipertrofiei; amigdalele palatine se „topesc”, aproape ca nu se mai vad intre pilieri

Tratamentul chirurgical

Exista doua tipuri de interventii chirurgicale ce pot fi efectuate la nivelul amigdalelor palatine: tonsilectomia si tonsilotomia.

Tosilectomia reprezinta scoaterea in totalitate a tesutului amigdalian bolnav. Se adreseaza infectiilor cronice repetate (3-4 episoade de amigdalita/an, cel putin 2 ani la rand), complicatiilor locale de tipul flegmoanelor periamigdaliene, purtatorilor cronici de streptococ, prezentei complicatiilor sistemice (reumatismale, cardiace, renale, neuronale), titrul ASLO crescut mult timp, formei cronice cazeoase.

In acest caz rolul de aparator imunitar al amigdalei este depasit, devenind un dusman permanent al organismului si atunci acest focar trebuie scos in totalitate.

Dar cand problema amigdalelor este doar marimea lor exagerata, fara a fi vorba de o infectie cronica sau complicatie sistemica, singura alegere corecta este micsorarea lor, interventie numita tonsilotomie.

Tonsilotomia reprezinta micsorarea amigdalelor palatine lasand tesut amigdalian in lojele palatine care sa asigure in continuare imunitatea organismului si asigurarea unui spatiu oro-faringian corespunzator.

Diferentierea intre cele doua tipuri de interventie este extrem de clara si distincta.

Amigdala sanatoasa dar marita in volum doar se micsoreaza.

Amigdala bolnava sau cu prezenta complicatiilor ei sistemice se scoate in totalitate.

Detalii operatorii

Interventia in ambele situatii se efectueaza in anestezie generala, in internare de zi (cateva ore).

Tonsilotomia (micsorarea amigdaliana) se efectueaza cu ajutorul unor electrozi speciali conectati la un aparat de radiofrecventa Ellman care in acelasi timp permite efectuarea taierii si coagularii fara distructii tisulare in profunzime.

Tonsilotomia este urmata de o perioada de recuperare extrem de usoara: postoperator exista doar o usoara jena oro-faringiana, copilul aproape nebagand-o in seama. El se va comporta, incepand de a doua zi, ca si cum nu ar fi trecut prin nici un fel de interventie. De asemenea riscul aparitiei hemoragiilor postoperatorii este aproape nul.

Dintr-un nr de aproximativ 800 de interventii pe amigdalele palatine pe care le-am efectuat in ultimii 5 ani, un procent de 62% au fost tonsilotomii si nu am inregistrat nici o hemoragie postoperatorie, gradul de satisfactie al copiilor si insotitorilor (parinti/tutori) fiind maxim.

Tonsilotomia este o interventie fara durere, fara sangerare.

Tonsilectomia (ecxizia in totalitate a amigdalelor palatine) este o interventie dureroasa postoperator 7 – 10 zile, de intensitate mare. De asemenea, posibilitatea sangerarilor in perioada de vindecare este prezenta. Exista risc de sangerare chiar si la 10-14 zile de la interventie (se citeaza in literatura).

In aceeasi sedinta operatorie se pot scoate si vegetatiile adenoidiene hipertrofiate (polipii) daca este necesar.

Cuvinte cheie: amigdala, amigdalectomie, tonsilotomie, tonsilectomie, radiofrecventa, focar inflamator cronic, interventie chirurgicala

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.



*/