Revista online editata de Clinica Urechii (clinicaurechii.ro)
marți mai 30th 2017

Sindromul vestibular acut

Ametelile (vertijul) reprezinta al 3-lea simptom major ca frecventa raportat in medicina generala.
Sindromul vestibular acut reprezinta o conditie clinica manifestata prin vertij sau ameteala ce apare brusc si dureaza cel putin 24 de ore.

Se asociaza cu greata sau varsaturi, dezechilibru la mers, nistagmus si ameteli la miscarile capului.

Majoritatea pacientilor cu acest sindrom prezinta drept cauza neuronita vestibulara (o afectiune periferica de natura virala – inflamatia nervului vestibular). Atentie insa, exista si cauze de tip central ce mimeaza o afectiune de tip periferic , in special accidentele vasculare ischemice de cerebel sau trunchi cerebral. Din pacate o parte din pacienti sunt diagnosticati la prezentarea initiala in departamentele de urgenta ca avand neuronita vestibulara si, de fapt, se dovedeste ulterior ca ei prezinta un accident vascular de fosa cerebrala posterioara. De aici rezulta nevoia urgenta a unor criterii de diagnostic clinice pentru o orientare corecta asupra cazului.

Evaluarea initiala a pacientului ar trebui sa cuprinda istoricul axat pe durata episodului de ameteala, simptomele de insotire a vertijului sau prodromale, antecedente medicale precum AVC, infarcte, factorii de risc vasculari. Examenul clinic trebuie orientat asupra semnelor clinice cerebeloase sau de trunchi cerebral, reflexe posturale si anomaliile miscarilor oculare (nistagmus). Imagistica ar trebui sa includa RMN cu substanta de contrast, deoarece se stie ca CT-ul poate “scapa” un accident vascular ischemic. Episoadele tranzitorii repetate prodromale sugereaza accidente ischemice tranzitorii urmate de accident vascular; simptomele auditive sugereaza o ischemie in teritoriul urechii interne; durerea posterioara sau un traumatism recent orienteaza spre o posibila disectie de artera vertebrala (mai ales la pacientii tineri).

Principalul diagnostic diferential este intre neuronita vestibulara si accidentul vascular ischemic ce se prezinta cu un tablou clinic de “pseudonevrita”. Studiile arata ca aproape 2/3 din pacientii cu accidente vasculare de fosa posterioara NU prezinta semne neurologice asociate. In astfel de cazuri, o examinare clinica ce consta intr-o triada prezentata in continuare, poate exclude sau confirma un accident vascular cerebral cu o acuratete care se pare ca o depaseste chiar pe cea a RMN-ului cu contrast. Un RMN cu contrast negativ in primele 2-3 zile de la debutul simptomelor nu trebuie considerat ca “diagnostic final” in prezenta unor semne clinice din triada urmatoare, sugestiva pentru un accident vascular de fosa posterioara:
– Head impulse test – orizontal normal
– Nistagmus spontan in privire laterala, schimbator de directie
– Skew deviation (divergenta verticala a globilor oculari).

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.



*/